Categorii
Cultura

POPAS SPORTIV

STADIONUL CEAHLÃUL, O ARENÃ DE NIVEL EUROPEAN

 Construitã în anul 1935, arena din Piatra Neamt a devenit, în ultimii ani, unul dintre cele mai moderne stadioane din România. Cu o capacitate de 18.000 de locuri, stadionul echipei Ceahlãul a primit categoria a treia din partea UEFA în anul 2007, putând gãzdui meciuri de Liga Campionilor. Stadionul are tribune modernizate, un teren cu gazon sintetic si instalatie nocturnã, un teren de antrenament cu tribune, iar vestiarele au fost aduse la standardele impuse de UEFA. Stadionul Municipal Ceahlãul va îndeplini în viitorul apropiat conditiile acordãrii categoriei a patra de cãtre UEFA. Dupã finalizarea lucrãrilor de modernizare, tribuna a II-a va numãra 2500 de locuri în plus, acoperite, astfel capacitatea stadionului va fi de 20.000 de locuri.

Categorii
Cultura

DOMUL COLOANA CIUMEI SI APA VIE DIN PIATA UNIRII

Piata Unirii este cea mai veche piata a Timisoarei. Este înconjurata de cladiri în stil baroc. Un timp s-a chemat Piata Domului. Numele de Piata Unirii îl poarta din 1919, atunci când Banatul a devenit parte a României. De-a lungul si de-a latul ei se gasesc Domul Romano-Catolic, Catedrala Ortodoxa Sârba, Casa Bruck si palatul Baroc. În interiorul Pietei se afla Monumentul Sfintei Treimi si fântâna cu apa minerala.

Piata Unirii s-a numit la început Losconczy, dupa numele comitului ungur ucis de turci în 1552, atunci când a fost cucerita cetatea. Apoi s-a chemat Piata Domului, dupa cladirea care a fost construita conform planurilor unui renumit arhitect vienez din secolul al XVII-lea, Josef Emanuel Fischer von Erlach. Episcopia diocezei romano-catolice si-a mutat aici sediul în 1733. Împaratul Carol al VI-lea hotaraste atunci constructia unei catedrale si a unui palat episcopal. Constructia începe în 1736 si dureaza sapte ani. În interior exista doua statui sculptate de Joseph Rossler, care îi întruchipeaza pe Sfântul Boromeus si pe Sfânta Tereza. Tabloul principal îl înfatiseaza pe Sfântul Gheorghe, patronul ocrotitor al diocezei înca din secolul XI si este pictat de Michael Angelo Unterberger, la 1755. Alte lucrari decorative pretioase mai sunt lampadarul din argint – ”Lumina vesnica”, piesa confectionata de catre giuvaergiul Josef Moser, precum si o monstranta aurita. În timpul razboiului cu turcii, de la sfâraitul secolului XVIII, Domul a fost folosit ca depozit de sare.

Categorii
Cultura

METAMORFOZA PIETREI IN OPERA DE ARTA

,,Aceasta piatră s-a înălțat azi ziua 18, luna August, anul 1970, la hotarul de început al acestei așezări, dăruită sculpturii de județul Buzău”.

Un univers al sculpturilor se desfasoara pe un teren de 21 de hectare din apropierea Mânastirii Ciolanu, judetul Buzau. La initiativa sculptorului Gheorghe Coman, cu sprijinul Uniunii Artistilor Plastici din România, a luat fiinta, în anul 1970, Tabara de sculptura de la Magura.Pentru a marca 16 secole de la prima atestare documentara a orasului Buzau, acest proiect s-a derulat pe parcusul a 16 ani, iar la fiecare editie, piatra s-a transformat în opera de arta în mainile a cate 16 sculptori.

Astfel, în incinta taberei pot fi admirate acum nu mai putin de 256 de lucrari în piatra, ”semnate” de 163 de artisti. Regulamentul prevedea ca în fiecare an, timp de doua luni, august si septembrie, acestia sa vina în tabara unde, dintr-un bloc de piatra primit prin tragere la sorti, sa realizeze o sculptura pe o tema la alegere. Blocurile de piatra erau scoase din cariera de catre cioplitorii din comuna Ciuta. Creatiile, pe care sculptorii le-au donat judetului, formeaza cel mai mare ansamblu de sculpturi în aer liber din întreaga tara. Nu este întâmplatoare alegerea acestei locatii, pentru ca în judetul Buzau, arta cioplirii pietrei are o traditie ce se pierde în istorie, datând înca de pe vremea dacilor. Aceasta se datoreaza si faptului ca în zona au existat întotdeauna importante cariere de piatra.

Categorii
Cultura

TEZAURUL DE LA PIETROASA – UN TEZAUR CAT O ISTORIE

Descoperit in 1837 de doi tarani, Tezaurul de la Pietroasa constituie una dintre emblemele plaiurilor buzoiene. Numele popular sub care este recunoscut acesta, ”Closca cu puii de aur”, a fost inspirat de formele stilizate – de pasari – ale fibulelor: fibula mare ar fi ”closca”, iar celelalte patru fibule, doua mijlocii si doua mai mici – dintre care una s-a pierdut imediat dupa descoperire – ”puii”. Cele 12 piese, cate au fost recuperate din intregul tezaur, glasuiesc simbolic despre epoci aflate sub semn de zbucium si amintesc istoria tulbure a plaiurilor de aici. Tezaurul isi pastreaza magia ineditului si o unda de inexplicabil si misterios, intrucat atat datarea, cat si atribuirea sa etnica trebuie raportate in egala masura la detaliile stilistice si tehnice ale pieselor ce le compun, cat si la izvoarele scrise

Categorii
Cultura

PIATRA NEAMȚ, LEAGĂN AL CULTURII CUCUTENIENE

Considerata ca fiind ”ultima mare civilizatie calcolitica a vechii Europe”, cultura cucuteniana isi are patria originară in zona subcarpatica a Modovei, in judetele Neamt si Bacau. Cultura Cucuteni a durat aproape un mileniu, intre anii 3600 – 2500 î. Hr., pe parcursul a trei faze de evolutie. In multitudinea de forme si dimensiuni, ceramica cucuteniana sochează printr-o armonie perfectă. Cele mai frecvente forme sunt strachinile cu gura larga, castroanele cu peretii inalti, craterele cu partea inferioară tronconică, diverse tipuri de boluri, cupele cu o tortita asimetrica, capacele tronconice cu borul evazat si buton discoidal si amforele bitronconice cu gatul inalt si buza evazata.

Categorii
Stiri

DUPA 10 ANI, JUDETUL SIBIU PROMOVEAZA LA VIENA UN NOU TITLU – REGIUNEA GASTRONOMICA EUROPEANA 2019

In 2007 Judetul Sibiu a participat pentru prima data la Targul de Turism din Viena pentru a promova programul Capitala Culturala Europeana. Dupa 10 ani, în perioada 12-15 ianuarie 2017, la infodesk-ul Sibiului din standul Romaniei se va promova titlul Sibiu Regiune Gastronomica Europeana 2019.

Titlul va fi promovat prin însasi gastronomia locala prin intermediul unui live cooking show facilitat de Biroul de promovare al Romaniei la Viena. Avand în vedere ca sezonul turistic pentru straini începe odata cu sarbatorile Pascale, ce vor fi celebrate anul acesta împreuna de credinciosii ortodocsi, catolici si protestanti, meniul propus de My Transylvania si Slow Food Sibiu este drob de miel traditional cu salata de sfecla rosie. Brosura Sibiu City Meniu si brosura producatorilor locali vor fi oferite vizitatorilor pentru a-i introduce în specificitatea culinara locala. Vizitatorii vor afla informatii despre agenda cu evenimente gastronomice 2017 si despre programe gastronomice, care vor completa oferta cultural-turistica a regiunii prezentata prin brosurile Sibiu-Hermannstadt. Tanar din 1191Experiente noi în sudul Transilvaniei, harti si cataloage ale operatorilor turistici.

Interesul austriecilor este mare pentru city break-uri culturale, vacante în sate autentice, biserici fortificate; iubesc activitatile în natura, iar judetul Sibiu are toate atuurile pentru a se mentine în topul preferintelor lor.

Delegatia sibiana este formata din membri ai Asociatiei Judetene de Turism Sibiu, reprezentanti ai Primariei Municipiului Sibiu si operatori turistici.

Categorii
Turism

CONTINUA SARBATOARE A FIRII DIN DELTA DUNARII

Despartite de stuf și ape, asezările Deltei pastreaza ceva din miracolul inceputului de lume. La Sfantu Gheorghe, pescuitul este inca un mod de viata, la Jurilovca barca tine loc de autoturism, iar la Portita casele par suspendate intre cer si apa. Hobby pentru unii, sport pentru altii, pescuitul este pentru locuitotii Deltei o indeletnicire cum nu se poate mai serioasa, o meserie pe care copiii o deprind in joaca, iar adultii o practica pentru a-si castiga existenta. La Sfantu Gheorghe, comuna aflata la doar 10 km de Tulcea, localnicii traiesc efectiv din aruncatul si stransul navodului. Jurilovca este o bucata de istorie. Rai pentru arheologi, paradis pentru pescari si pentru amatorii de excursii greu de sters din minte. O comuna care infloreste de la un an la altul, cu oameni desprinsi parca din filmele rusesti. În fiecare an, tot mai multi iubitori de locuri inedite vin sa descopere farmecul spatiului unic de la Gura Portitei. De-o parte apa sarata, de cealalta parte apa dulce, salbaticia naturii si, in egala masura, eleganta pe care mana omului a stiut s-o adauge decorului fac din aceasta localitate o gura de rai.

Categorii
Turism

COMANA, TINUTUL DIN DELTA NEAJLOVULUI

La nici 30 de km de Bucuresti, spre Giurgiu, in inima legendarilor Codri ai Vlasiei, acolo unde Neajlovul isi rasfira apele, Comana isi dezvaluie frumusetea pura. In egala masura popas pentru trup, dar si pentru suflet, legendara localitate este, cu siguranta, un loc in care ai vrea sa te intorci, iar si iar… Padurea seculara si delta sunt un amestec de culori, de o frumusete salbatica, o lume nebanuita la capatul unui drum de asfalt, rupta parca de civilizatie si cu atat mai seducatoare. Imbinate armonios in cadrul Parcului Natural Comana, aceste obiective alcatuiesc cea mai mare arie protejata din Campia Romana – 25000 de hectare.

Categorii
Istorie

PRAHOVA – O ISTORIE IN DATE SI IMAGINI

Prahova este unul dintre vechile judete ale Romaniei care a fost, de-a lungul veacurilor, atat calea catre Transilvania si Occident, cat si o prelungire a Capitalei. Este judetul in care se gaseste vestita vale a raului omonim, dar si locul in care conducatorii tarii si-au construit palate. Capitala judetului este municipiul Ploiesti, un oras fondat de Mihai Viteazul, supranumit ”capitala aurului negru”, fiind un vechi centru al industriei petroliere, un oras care isi merita recunoasterea si pentru personalitatile marcante pe care le-a dat tarii: I.L. Caragiale, Nichita Stanescu, Toma Caragiu… Daca te opresti o clipa prin Ploiesti, in trecere spre munte sau spre granita de vest, vei descoperi un oras cu o savoare aparte, in care locurile si oamenii au pastrat un parfum din epoca interbelica a Romaniei.

Categorii
Istorie

LEGENDELE MOLDOVEI, UN PERIPLU PRIN ȚARA LUI ȘTEFAN CEL MARE

Străvechea țară a zimbrilor s-a schimbat mult de pe vremea lui Ștefan cel Mare. Codrii seculari s-au împuținat, iar falnicele animale ce erau odinioară simbolul Moldovei nu mai stăpânesc libere acest ținut. Dar istoria a rămas scrisă în pietrele cetăților, în zidurile mânăstirilor și în inimile oamenilor. Urmașii lui Creangă și ai lui Sadoveanu spun și astăzi povești din vechime, despre fapte de arme, fapte de viață, fapte de vitejie. Legendele s-au țesut de-a lungul secolelor și-și trec cu migală și străduință țesătura magică, în continuare, prin timp. Lăsând în urmă țărmul Mării Negre și intrând pe poarta Moldovei, călcăm pe un pământ greu încercat de istorie, un ținut al legendelor și al faptelor de vitejie – țara lui Ștefan cel Mare. S-au risipit Chilia, și Poarta Albă, și Orhei, și Hotinul, și atâtea locuri unde s-au risipit, dar nu în zadar, viețile atâtor viteji. Au rămas însă Suceava și cetatea Neamțului, și chiar Putna cea de loc întru veșnicie. Și au rămas legendele despre vremuri și oameni. Legendele Moldovei. Legendele lui Ștefan cel Mare și ale celor împreună cu care a scris istoria adevărată a țării. Cei pe ale căror oase ”s-a așezat și stă tot pământul Moldovei ca pe umerii unor uriași!”