Categorii
Istorie

CTITORIILE DE SUFLET ALE BUZAULUI

Pe meleagurile buzoiene, Cerul a deschis nuclee de comunicare cu Întregul – mânastiri în care vietuitorii, calugari sau maici, au octorit harul dumnezeiesc, lacasuri unde vremea a curs în ritmul firesc al Creatorului.

În satul Tega, linistea pluteste peste atmosfera mistica a celei mai vechi asezari monahale de pe valea Buzaului – Mânastirea Cârnu. Ctitorita la jumatatea veacului al XVI-lea de catre voievodul Mircea Ciobanu si sotia sa, Doamna Chiajna, fiica lui Petru Rares, refacuta în anul 1643 de Matei Basarab, mânastirea îsi dezvolta în jur, dupa 1990, un complex monahal. Unele legende leaga numele lacasului de o invazie otomana, când Doamna Chiajna, având asupra sa documente secrete ale tarii, a stat ascunsa în turla bisericii. Se spune ca, stând ghemuita în spatiul foarte îngust dintre peretii turlei, cu fata lipita de perete, si-ar fi turit nasul, ce ar fi devenit cârn. Construita în secolul al XVIII-lea, Mânastirea Cetate Bradu e cunoscuta, popular, drept Cetatea Doamnei Neaga, sotia domnitorului Mihnea Turcitul, fiica clucerului Vlaicu din Cislau. Aici se pare ca îsi ascundea Constantin Brâncoveanu sotia si fiicele în timpul deselor atacuri ale turcilor.

Categorii
Istorie

COMOARA DE LA CASTEL, ARTA DE LA PALAT

PALATUL BAROC

Castelul Huniazilor strajuieste patrimoniul cultural al Timisoarei. Muzeul Banatului a adunat în fortareata ridicata de stralucitul voievod Iancu de Hunedoara tot ce a fost mai bun si mai reprezentativ pentru aceasta zona a tarii. Arta a fost separata, cu timpul gasindu-si locul în Palatul Baroc din Piata Unirii.

Castelul Huniade este cea mai veche cladire din Timisoara. Locul a fost ales la 1307 de Carol Robert de Anjou, cu un an înainte de a deveni rege al Ungariei sub numele de Carol I. El a dorit sa-si ridice la Timisoara o resedinta în care va sta pâna în 1323. Timisoara capata un rol strategic în razboaiele cu turcii, astfel ca Iancu de Hunedoara hotaraste la 1443 ridicarea unui castel, unde locuieste pâna în anul mortii sale, la 1456.

Categorii
Istorie

SARATA MONTEORU, PERLA TAMADUITOARE A BUZAULUI

Sarata Monteorul, statiune balneara situata în zona central-vestica a judetului, la aproximativ 14 km distanta de orasul-resedinta, Buzau, e un loc ce reflacta urcusurile si coborâsurile unei istorii în care adesea timpul nu pare sa fi avut prea multa rabdare.

Aflata într-o depresiune intracolinara mângaiata de râul Sarata, la extremitatea sud-estica a Subcarpatilor de Curbura, între dealuri acoperite de o vegetatie bogata si la adapost de vânturi, Sarata Monteoru de bucura de un climat continental, cu veri calde si însorite, cu precipitatii si nebulozitate reduse. Parte a comunei Merei (din 1968), localitatea este legata de resedinta comunei printr-un drum judetean.

Categorii
Istorie

MISTERUL VORONETULUI, UN ALBASTRU IMPOSIBIL DE REPRODUS

Cate cicluri de înghet-dezghet s-au produs în iernile si primaverile din 500 de ani de când Voronetul, mica bijuterie moldoveneasca, a fost ridicat la doi pasi de Gura Humorului de catre Stefan cel Mare pentru a-si respecta promisiunea facuta lui Daniil Sihastrul? Câte zile toride de vara au trecut cu limbi de foc peste batrânele ziduri? Si câte ploi ai spalat peretii pictati cu migala? Ar fi greu sa tinem socoteala. Si totusi, culoarea – un albastru imposibil de reprodus – a rezistat ca un miracol dumnezeiesc, continuând sa încânte privirile turistilor si sa dea peste cap ipotezele nenumaratilor specialisti care au vrut sa-i dezvaluie misterul.

Categorii
Istorie

BLESTEMUL TUNELULUI SECRET DIN CETATEA DE SCAUN A SUCEVEI

Legenda spune ca prin subteranele Cetatii de Scaun a Sucevei, construita în scopuri de aparare de catre Petru I Musatinul, la 1388, si fortificata de catre Stefan cel Mare, trecea un tunel secret, care ducea la Curtea Domneasca. Prin acest tunel ar fi scapat domnitorul de navalitorii care asaltasera cetatea. Atunci Stefan, care a scapat viu si nevatamat, ar fi blestemat pe toti cei care au intrat în tunel sa nu mai vada lumina soarelui.

Categorii
Istorie

PUTNA, ACOLO UNDE ODIHNESTE DOMNUL SFANT AL MOLDOVEI

”Iara prea Stefan Voda l-au îngropat tara cu multa jale si plângere în manastire la Putna, care era zidita de dânsul, jale era, ca plângea toti ca pe un parinte al sau…”

Grigore Ureche

Intre Obcinele Bucovinei, în mijlocul padurilor batrâne de fag, tocmai la granita de nord al tarii, si-a ales Stefan sa-i fie loc de veci ca sa vegheze pentru totdeauna asupra Moldovei, pe care a iubit-o cu toata puterea sufletului si credintei sale si pe care a aparat-o cu spiritul si cu puterea palosului întreaga sa viata.

”Stefan-voda cel Bun, cînd s-au apucat sa fac? Manastirea Putna, au tras ca arcul dintr-un varvu de munte ce este lânga manastire. Si unde au agiunsu sageata, acolo au facut prestolul în oltariu. Si este mult locu de unde au tras pana în manastire.” Asa scria Ion Neculce, în ”O sama de cuvinte”, despre alegerea locului sfintei manastiri Putna, prima si cea mai impresionanta dintre ctitoriile domnitorului. Iar la Putna se pastreaza si astazi un fragment din trunchiul unui paltin, în care s-ar fi înfipa sageata domnitorului.

Categorii
Istorie

POPAUTI, MANASTIREA CETATE

„Io Stefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al tarii Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a 
zidit aceasta casa întru numele celui între sfinti Parintelui nostru Arhierarhul si facatorul de minuni Nicolae, în anul 7004 (1496), iar al domniei sale anul al patruzecilea curgator, luna septembrie, 30.”

La Popauti, pe mosia domneasca din hotarul târgului Botosanilor, si-a facut Stefan cel Mare loc de popas în drumul spre Curtea Domneasca din Hârlau. Construita în anul 1496, cu hramul ”Sfântul Nicolae”, Mânastirea Popauti este un fel de mânastire-cetate, facand parte dintr-un ansamblu fortificat ce mai cuprindea un palat domnesc si un turn clopotnita.

Constructia de piatra, în forma de cruce, cu ziduri groase de peste un metru, apartine tot stilului moldovenesc, ca si în cazul altor manastiri ridicate de Stefan cel Mare.

Categorii
Istorie

ISTORIA TUMULTOASA A CETATII NEAMT

,,Ce de lucruri n-ar sti sa povesteasca de-ar avea grai ruinele acestea! Când te gândesti c-a fost atâta viata aici…Inimi care s-au iubit, ochi cari-au plâns, viteji care si-au varsat sângele pe zidurile acestea…”

Al. Vlahuta

Multe sunt legendele care se leaga de Cetatea Neamtului. Povestea celor 19 plaiesi care i-au tinut piept armatei lui, regele Poloniei, o stim din scrierile lui Costache Negruzzi. Desi este doar o poveste romantata, pentru ca în realitate, ei au predat în final cetatea în urma unui viclesug de-al polonezilor, si nu pentru ca au ramas fara provizii, ea continua sa ne fascineze, asemenea multor altor istorisiri din trecutul tumultos al poporului nostru.

Tot de aceasta cetate este legat si sfârsitul tragic al domnitei Ruxandra, fiica lui Vasile Lupu, decapitata de cazaci la portile fortificatiei, dupa ce i-au luat 19.000 de galbeni, averea tatalui sau.

Categorii
Istorie

LEGENDELE MOLDOVEI, UN PERIPLU PRIN TARA LUI STEFAN CEL MARE

Stravechea tara a zimbrilor s-a schimbat mult de pe vremea lui Stefan cel Mare. Codrii seculari s-au împutinat, iar falnicele animale ce erau odinioara simbolul Moldovei nu mai stapânesc libere acest tinut. Dar istoria a ramas scrisa în pietrele cetatilor, în zidurile mânastirilor ai în inimile oamenilor. Urmasii lui Creanga si ai lui Sadoveanu spun si astazi povesti din vechime, despre fapte de arme, fapte de viata, fapte de vitejie. Legendele s-au tesut de-a lungul secolelor si-si trec cu migala si straduinta tesatura magica, în continuare, prin timp.

Lasând în urma tarmul Marii Negre si intrând pe poarta Moldovei, calcam pe un pamânt greu încercat de istorie, un tinut al legendelor si al faptelor de vitejie – tara lui Stefan cel Mare. S-au risipit Chilia, si Poarta Alba, si Orhei, si Hotinul, si atâtea locuri unde s-au risipit, dar nu în zadar, vietile atâtor viteji. Au ramas însa Suceava si cetatea Neamtului, si chiar Putna cea de loc întru vesnicie. Si au ramas legendele despre vremuri si oameni. Legendele Moldovei. Legendele lui Stefan cel Mare si ale celor împreuna cu care a scris istoria adevarata a tarii. Cei pe ale caror oase ”s-a asezat si sta tot pamântul Moldovei ca pe umerii unor uriasi!”.

Categorii
Istorie

ICOANA FACATOARE DE MINUNI DE LA MANASTIREA NEAMT

O icoana strabuna, de o inestimabila valoare, daruita de Dumnezeu cu harul savârsirii minunilor, este cea mai de pret comoara a Mânastirii Neamt. Maica Domnului ”Lidianca”, daruita lui Alexandru cel Bun de catre împaratul bizantin Manuel Paleologu, în anul 1401, este o copie a icoanei Maicii Domnului pictata prin minune pe un stâlp al bisericii din Lida. Astfel ca însasi aparitia acestei icoane este învaluita într-o aura de miracol. Legenda spune ca fecioara Maria, vazându-si chipul pictat nu de mâna omului, ci chiar de Dumnezeu, pe stâlpul bisericii, a înzestrat icoana cu darul de a face minuni.

Icoana de la Neamt a fost pictata dupa modelul sfânt în anul 665, la solicitarea Sfântului Ghermano, Arhiepiscopul Constantinopolului.

Maica Domnului ”Lidianca” este considerata a fi cea mai veche si cea mai frumoasa dintre icoanele facatoare de minuni din întreaga tara.