Autor: Catalin

Categorii
Turism

GHETARUL DE LA SCARISOARA

Detunata Goală și Detunata Flocoasă sunt rezervații geologice cu caracter unicat, remarcabile prin prezența coloanelor masive de bazalt columnar. Un alt loc misterios, uluitor, este peștera Ghețarul de la Scărișoara, care are o lungime de 720 de metri și care este sculptată în calcare străvechi, datând din jurasicul superior. Peșterea este declarată monument al naturii, iar ghețarul subteran este al doilea ca mărime din Europa. Topografia peșterii este relativ simplă, având o încăpere uriașă, de circa 700 de metri, în mijlocul căreia tronează un imens bloc de gheață, care are venerabilă vârstă de patru mii de ani. Într-o altă încăpere, denumită Biserica, stalagmitele au format coloane impresionante, aidoma celor ale unei catedrale, care reflectă uneori lumina soarelui, dând impresia unor lumânări uriașe, așteptând parcă debutul unei procesiuni misterioase. Deoarece toate aceste formațiuni de gheață vara se topesc parțial, vizitarea peșterii se face în ultimele luni de iarnă, când acestea ajung la dezvoltarea maximă și conferă locului o frumusețe magică.

Categorii
Turism

LEGENDA, RELAXARE SI SPORT EXTREME IN APUSENI

Călătorul care ajunge în Țara Moților are impresia că a ajuns pe un tărâm fermecat. Departe de gălăgia urbană, de turiștii agitați și de toate neajunsurile tehnologiilor secolului XXI, călătorul care dorește să-și odihnească trupul și sufletul găsește în Țara Moților un adevărat colț de rai, simte miresmele amețitoare ale naturii pure și poate asculta șoaptele pădurii și ale bătrânilor munți Valea Arieșului, una dintre cele mai frumoase zone rustice ale țării, cuprinde trasee inedite, cum ar fi cel mai mare ghețar fosil (Scărișoara), rezervații ale naturii (coloanele de bazalt de la Detunata, Dealul cu melci, rezervația de la Vidolm). De asemenea, aici se află zona cu cel mai mare număr de așezări la înălțime din Munții Carpați. Tot în Valea Arieșului pot fi găsite, pe lângă peisajele spectaculoase, și plante rare care au fost declarate monumente ale naturii, cum ar fi floarea de colț (întâlnită pe stâncile calcaroase din Munții Bihor, Muntele Găina și Muntele Mare), pinul (aflat pe stânca din albia Arieșului de la Sălciua) și “fagul împăratului”, de la Baia de Arieș. Valea își trage numele de la râul Arieș, (Aureus în limba latină) care izvorăște, limpede și vioi, din Munții Bihorului.

Citește în continuare „LEGENDA, RELAXARE SI SPORT EXTREME IN APUSENI”

Categorii
Turism

CETATEA GREAVILOR DE CÂLNIC ÎN PATRIMONIUL UNESCO

Situată pe drumul ce leagă Sibiul de Sebeș, la circa 40 de kilometri de Capitala Culturală a Europei în 2007, Cetatea Câlnic – în limba germană Kelling – și-a primit numele de la familia nobiliară de greavi sași care a construit-o la mijlocul secolului al XIII-lea. Această familie apare în documentele păstrate până în prezent pentru prima dată în anul 1267. Cetatea ridicată pe dealul de la Câlnic a fost preluată pe lista UNESCO “Chyl, comes de Villa Kelnuk” – așa îl desemnează un document din 1269 pe constructorul cetății de la Câlnic, greavul Chyl. Printre sașii ardeleni, titlul de greav – graf în limba germană – era echivalentul occidentalului conte. Chyl era fiul al unui anume Erwin – despre care documentele nu vorbesc -, iar constructorul cetății de la Câlnic și-a câștigat faima în timpul luptelor dintre regele maghiar Béla al IV-lea și fiul acestuia,Ștefan. Pentru vitejia sa greavul Chyl a primit de la rege moșiile “trădătorilor Demetrius șI Vincentius”, moșii care se găseau pe lângă Orăștie. Chyl a cumpărat apoi Blajul, iar urmașii lui au continuat să cumpere satul Cut, Vingradul și multe alte teritorii. Familia nobiliară Kelling a chemat în așezările cumpărate de ei sași, de prin părțile Sebeșului, cărora li s-au adaugat probabil și alți coloni veniți direct din spațiul german.

Citește în continuare „CETATEA GREAVILOR DE CÂLNIC ÎN PATRIMONIUL UNESCO”

Categorii
Istorie

PRIMA CETATE A TRANSILVANIEI

Orașul Sebeș a fost ridicat de coloniștii sași adu și în Transilvania de regalitatea maghiară. Cel mai probabil fondarea acestui oraș s-a petrecut între anii 1141-1161. Sebeșul este primul dintre orașele săsești ale Transilvaniei care a primit privilegiul regal de a se întări cu o fortificație – această permisiune fiind acordată în anul 1387. Construirea cetății s-a desfășurat pe durata mai multor zeci de ani Cetatea Sebeșului avea un perimetru de 1700 de metri – zidurile fiind construite din piatră cu o înălțime de 7 metri și o grosime de până la 2 metri. Fortificația era apărată de opt turnuri, dintre care s-au păstrat până în ziua de azi doar patru. În colțul de sud-est mai există încă Turnul Croitorilor, în colțul de nord -est un turn poligonal puternic, construit in 1678. Pe latura de nord se află Turnul porții de nord și Turnul Cizmarilor.

Citește în continuare „PRIMA CETATE A TRANSILVANIEI”

Categorii
Istorie

OBELISCUL LUI HOREA, CLOSCA SI CRISAN

În fața porții a III-a a cetății a fost ridicat în anul 1937, din initiațiva societății „Astra“ și cu contribuția locuitorilor din Alba Iulia, un impresionant obelisc închinat memoriei conducătorilor răscoalei de la 1784-1785, executați în fața cetății. Obeliscul a fost realizat din granit de către arhitectul E. Mihălțan șI sculptorul Negrulea. La baza obeliscului se află o celulă simbolică, în partea de est o Victorie înaripată ținând în mână o cunună de lauri, iar în partea de vest un basorelief reprezentându-I pe Horea, Cloșca și Crișan. Pe soclul obeliscului a fost pusă inscripția: „Smerită închinare lui Horea, Cloșca și Crișan“. În parcul din fața Universității „1 Decembrie 1918“ se află un mic monument ridicat în 1853 în memoria colonelului Ludwig von Losenau, căzut în lupta împotriva trupelor conduse de generalul Bem în anul 1849. În același parc din fața Universității „1 Decembrie 1918“, spre Sala Unirii, se află un monument în forma de mic obelisc împrejmuit cu lanțuri grele intercalate de ghiulele de tun. Monumentul a fost dezvelit în 1906 în amintirea soldaților și ofițerilor din Regimentul 50 infanterie din Alba Iulia, căzuți în bătălia de la Custozza în timpul războiului austro-italian din 1866.

Citește în continuare „OBELISCUL LUI HOREA, CLOSCA SI CRISAN”

Categorii
Istorie

PORȚILE CETĂȚII ALBA IULIA

N-ar trebui să existe român care să nu fi trecut pe la Alba Iulia. Încărcată de trecut glorios, suflet al ființei naționale, urbea de pe Mureș tinde să devină simbol european, un punct de atracție în cea mai profitabilă industrie a Uniunii Europene – turismul. Edilii orașului au dezvoltat un plan grandios pentru reabilitarea infrastructurii și de revigorare a Cetății. Cei care-i trec azi porțile se trezesc în plin Ev Mediu

Din cele 6 porți ale cetății Alba Iulia s-au mai păstrat până în prezent doar trei: I, III și IV, iar din poarta II se mai păstrează doar stâlpii laterali. Situată în extremitatea estică a cetății, poarta I are forma unui arc de triumf cu trei deschideri. Deasupra intrării principale se află stema Casei de Austria încadrată de statuile zeiței Venus și a zeului Marte, care la rândul lor sunt flancate de reprezentările a două bombarde aflate în poziție de tragere. Fațadele acestei porți sunt bogat decorate cu reliefuri care redau scene din mitologia antică: Eneea salvându-și tatăl, pe Anchise, din flăcările Troiei; lupta lui Hercule cu Anteu, Perseu cu capul Meduzei și Hercule în luptă cu leul din Nemeea. Celula lui Horea Poarta a III-a – cea mai impunătoare dintre toate căile de acces – este poarta prin care se realiza accesul în fortăreața propriu-zisă.

Citește în continuare „PORȚILE CETĂȚII ALBA IULIA”

Categorii
Istorie

Cetatea Unirii devine o bijuterie a turismului European

Apulum. 5000 de ani de istorie împletită cu cea a poporului roman. De la așezarea dacică Apoulon, ce a înspăimântat lumea romană, la orașul Legiunii XIII Gemina, unul dintre cele mai mari din Dacia Romană. Alba Iulia este orașul Marii Uniri, a lui Mihai Viteazul , a marii întregiri din 1918, bastion al luptei pentru libertate. Declarată în 1994 de către Parlament ”Cetate Simbol a Marii Uniri a Românilor”, Alba Iulia renaște devenind un simbol european grație planurilor dezvoltate de primăria municipiului.

N-ar trebui să existe român care să nu fi trecut pe la Alba Iulia. Încărcată de trecut glorios, suflet al ființei naționale, urbea de pe Mureș tinde să devină simbol european, un punct de atracție în cea mai profitabilă industrie a Uniunii Europene – turismul. Edilii orașului au dezvoltat un plan grandios pentru reabilitarea infrastructurii și de revigorare a Cetății. Cei care-i trec azi porțile se trezesc în plin Ev Mediu

Citește în continuare „Cetatea Unirii devine o bijuterie a turismului European”

Categorii
Istorie

MUZEE

Muzeul „vesniciei … nascute la sat”

Înfiintat în 1972, spatiul – cunoscut ca Muzeul Satului Banatean – ofera vizitatorilor imaginea specificului cultural si istoric al uneia dintre cele mai interesante regiuni ale tarii – Banatul. Cele 17,47 hectare ale complexului muzeal devin o incursiune în universul unui vechi si fructuos dialog interetnic, permitând întelegerea modului în care, fara a-si pierde sau a-si abandona specificul national, minoritatile s-au integrat în spatiul cultural românesc.

Istoricul constituirii acestui loc al întâlnirii cu sufletul si datinile banatene începe cu Ioachim Miloia, care lanseaza ideea înfiintarii unui muzeu etnografic în aer liber. Eforturile acestuia vor continua de-a lungul întregului interval cât el a fost director al Muzeului Banatean (între anii 1928 si 1940). Muzeul etnografic în aer liber a fost deschis publicului la 20 august 1971. Institutia devine – din anul 2000 – Muzeul Satului Banatean, fiind subordonata Consiliului Judetean Timis. Aici te cucereste posibilitatea de a face o calatorie simbolica prin satele banatene, descoperind sau redescoperind cu uimire autenticitatea traditiilor.

Citește în continuare „MUZEE”

Categorii
Istorie

LACASE DE CULT

Fiecare LÃCAS ARE PROPRIA SA LEGENDÃ

În credincioasa Moldovã, harul lui Dumnezeu coboarã peste oameni si locuri. Iar oamenii, de seamã sau al cãror nume nu s-a mai pãstrat peste timp, au ctitorit si aici, la Piatra Neamt, biserici de o neasemuitã valoare.

CURTEA DOMNEASCÃ, CTITORIA LUI STEFAN CEL MARE 

Centru istoric al curbei, în jurul cãruia s-a dezvoltat întregul oras, Curtea Domneascã vorbeste si astãzi despre vremurile de glorie ale lui Stefan cel Mare si Sfânt. Complexul arhitectural compus din Biserica „Sf. Ioan Botezãtorul”, Turnul-clopotnitã si Curtea Domneascã, ridicat între anii 1468-1475, este atestat documentar pentru prima datã într-un document emis în anul 1941, când Stefan cel Mare face danie Mânãstirii Tazlãu trei sate „care au fost din ocolul curtilor noastre de la Piatra”.

Citește în continuare „LACASE DE CULT”

Categorii
Istorie

MANASTIRE COMANA ACOLO UNDE ODIHNESTE VLAD TEPES

Mânastirea-cetate, ctitorita de Vlad Tepes în anul 1461, pe insula din mijlocul mlastinilor Neajlovului, devenita unul dintre cele mai importante ansambluri monastice ale Tarii Românesti, este locul unde trupul lipsit de cap al domnitorului si-a gasit, în cele din urma, odihna.

   PAGINI DE ISTORIE ÎN ZIDURILE SECULARE

”… sa fie hotarul (mânastirii) pâna unde se împreuna cu balta Comanei, drept în iezerul Câlnitei”. Acesta este locul ales de Vlad Tepes ca sa ridice locasul Domnului si, totodata, bastion de aparare a tarii, asa cum se arata într-un hrisov emis de cancelaria voievodului la 27 septembrie 1461.  Ucis, în decembrie 1476, pe drumul de la Bucuresti la Giurgiu, în locul numit ”La Fântâna cu nuc”, Vlad Tepes a fost adus la cea mai apropiata mânastire, la Comana, pentru ca trupul sau, al carui cap fusese trimis de dusmani la Înalta Poarta, sa fie înmormântat. Cu timpul, biserica a cazut în ruina, dar nu în uitare. La 1855, boierul Radu Serban din Coiani a început zidirea altei biserici, cu hramul Sfântului Nicolae, pe amplasamentul celei vechi, ale carei ziduri, desi ruinate, erau înca puncte de reper.

Citește în continuare „MANASTIRE COMANA ACOLO UNDE ODIHNESTE VLAD TEPES”