Categorii
Cultura

MUZEUL NATIONAL AL AGRICULTURII, O INCURSIUNE IN VIATA SATULUI ROMANESC

Unic în România, Muzeul Național al Agriculturii își dezvăluie comorile cu migală adunate și bine păstrate peste timp, chiar la intrarea dinspre Urziceni a municpiului Slobozia.
Înconjurat de un parc impresionant prin frumusețe, dar și prin suprafața sa de 17000 mp, muzeul își desfășoară spațiile expoziționale pe o suprafață de 3866 mp. Având ca obiect de activitate istoria agriculturii, antropologia agrară și arheologia industrială specifică de pe tot cuprinsul țării, a fost înființat în 1990 prin Decizia Prefecturii Județului Ialomița nr. 176 sub denumirea de Muzeul Agriculturii Române. Deschiderea sa oficială a avut loc la 25 Martie 1996, prin grija celui ce avea să fie director al așezământului timp de 21 de ani, de la înființare și până în anul 2011. Din decembrie 2002, Muzeul Agriculturii Române a devenit Muzeul Național al Agriculturii și este finanțat din bugetul Consiliului Județean Ialomița.

Citește în continuare „MUZEUL NATIONAL AL AGRICULTURII, O INCURSIUNE IN VIATA SATULUI ROMANESC”
Categorii
Istorie

MIHAI VITEAZUL, PRIMUL INTREGITOR DE TARA

Fiul domnitorului Pătrașcu cel Bun și al Tudorei, negustoreasă în Orașul de Floci, cel ce avea să devină marele prinț valah – cum l-a numit apusul – a văzut lumina zilei aici, pe pământuri ialomițene, în anul 1558. Viteaz – cum îi spune și numele – și vizionar, fost primul român care a îndrăznit să unească cele trei țări pe cuprinsul cărora trăiau oameni ce vorbeau aceeași limbă, aveau obiceiuri comune și erau fii și fiice de daci și romani.
Cronicarul Ștefan Szamosközy, contemporan cu prințul valah, consemna: ”Mihai Vodă își trăgea originea din neamul lui Pătrașcu Vodă. (…) Dar e știut că a crescut foarte sărac, fost-a și negustor și făcea negoț dincolo de Dunăre, în Moldova și în toată Țara Românească. Mamă-sa era vânzătoare de rachiu. (…) Era din Cetatea de Floci de lângă Dunăre.”

Citește în continuare „MIHAI VITEAZUL, PRIMUL INTREGITOR DE TARA”

Categorii
Istorie

STRALUCIRI APUSE – ORASUL DE FLOCI

Binecuvântat de apele Ialomiței, aproape de vărsarea râului în Dunăre, s-a ridicat, la început de secol XV, un târg mândru, cunoscut în vreme ca unul dintre cele mai importante centre comerciale din Țara Românească. Cunoscut în epocă drept punct de vamă și unica așezare urbană medievală din estul Câmpiei Române, Orașul de Floci a rămas în conștiința națională și mai ales în istoria noastră de suflet prin faptul că aici s-a născut, așa cum aflăm din vechi cronici, cel mai iubit și de seamă conducător al românilor, Mihai Viteazul.

Citește în continuare „STRALUCIRI APUSE – ORASUL DE FLOCI”

Categorii
Istorie

UN MUZEU CU PESTE 25000 DE EXPONATE

Muzeul Județean Ialomița deține un valoros patrimoniu archeologic, colecțiile sale însumând un număr de circa 25000 de obiecte, organizate thematic pe sectoarele arheologie, istorie, etnografie și artă.
Colecția de arheologie este constituită dintr-un număr de aproape 7000 de obiecte ce aparțin unor perioade istorice diferite, începând din neolitic (mileniul al V-lea îen) și până în plină epocă medievală (secolele XV–XVIII).

Citește în continuare „UN MUZEU CU PESTE 25000 DE EXPONATE”
Categorii
Istorie

IALOMITA, PAMANTUL SACRU DIN INIMA BARAGANULUI

Ialomița. Inima Bărăganului. Un loc care, dacă n-ar fi existat, cu siguranță ar fi trebuit inventat, pentru ca acolo, așa cum spunea Panait Istrati, ”românul să poată visa în voie”.
Paradoxul creației situează Ialomița deopotrivă în bătaia nemiloasă a vântului, ce rostogolește aproape neîncetat pulbere de lut și scaieți, și în revărsarea binefăcătoare a apelor Dunării, Prahovei sau Ialomiței.
Este un ținut cu o vitalitate aparte, un loc unde oamenii s-au îndârjit să rămână și să îmblânzească natura, aflând din pământul toropit de soare rod bogat. Verile extrem de calde și iernile aspre și-au pus amprenta și asupra acestora, croindu-i puternici și tenace.
Situat în zona de Sud-Est a României, în Câmpia Bărăganului, județul Ialomița este un important nod de vechi drumuri comerciale. Cercetările arheologice situează prezența așezărilor umane în acest spațiu încă din perioada neoliticului dezvoltat, mileniile V-VI î.Hr.

Citește în continuare „IALOMITA, PAMANTUL SACRU DIN INIMA BARAGANULUI”

Categorii
Istorie

TIMISOARA CAPITALA CULTURALA EUROPEANA – Orasul premierelor

Vârf de lance în aproape toate domeniile, Timişoara înregistrează, de-a lungul istoriei sale, peste 25 de premiere la nivel naţional, dintre care unele de nivel european.

Citește în continuare „TIMISOARA CAPITALA CULTURALA EUROPEANA – Orasul premierelor”
Categorii
Cultura

TIMISOARA CAPITALA CULTURALA EUROPEANA – Timisoara azi

UN ORAŞ CIVILIZAT, VIU ŞI PLIN DE CULOARE. UN ORAŞ COSMOPOLIT. UN LOC AL TOLERANŢEI ŞI AL ARMONIEI. TIMIŞOARA FRAPEAZĂ ŞI ASTĂZI, AŞA CUM A FĂCUT-O DINTOTDEAUNA, PRIN SPIRITUL INOVATOR, PRIN UNITATEA ÎN DIVERSITATE, PRIN ISCUSINŢA DE A ÎMBINA TRADIŢIA CU MODERNISMUL, PRIN ABILITATEA DE A VALORIZA ŞI VALORIFICA MOŞTENIREA ISTORICĂ ŞI CULTURALĂ ŞI DE A-I CONFERI NOI VALENŢE.

Cuvântul „LIBERTATE” s-a spus răspicat şi încărcat de speranţă aici, după decenii de opresiune comunistă, reverberând apoi, ca un îndemn la unitate şi schimbare, în întreaga ţară. Spiritul oraşului s-a dezlănţuit la 16 decembrie 1989, iar patru zile mai târziu, din celebrul Balcon al Operei, Timişoara se declara „primul oraş liber de comunism”.  Din acelaşi balcon, la 12 martie 1990, s-a dat citire celebrei Proclamaţii.

Citește în continuare „TIMISOARA CAPITALA CULTURALA EUROPEANA – Timisoara azi”
Categorii
Istorie

TIMISOARA CAPITALA CULTURALA EUROPEANA – Castelul Huniade

CU O ISTORIE ZBUCIUMATĂ, CASTELUL HUNIADE A AVUT PERIOADE DE MĂRIRE ŞI DECĂDERE, A FOST DISTRUS ŞI RECLĂDIT, REUŞIND SĂ REZISTE PESTE VEACURI, FIIND UNA DINTRE PRINCIPALELE ATRACŢII TURISTICE ALE TIMIŞOAREI. ESTE CEL MAI VECHI EDIFICIU PĂSTRAT ÎN ZESTREA ARHITECTONICĂ A ORAŞULUI.

Piatra de temelie a edificiului domnesc a fost pusă în anul 1308 de către regele Carol Robert de Anjou, construcţia acestuia durând până în anul 1315. După finalizarea construcţiei, acesta şi-a stabilit reşedinţa aici reşedinţa pentru opt ani. Pus la pământ de cutremurul din 1443, castelul renaşte din voia lui Iancu de Hunedoara. În această perioadă castelul şi fortificaţiile sunt dotate cu tunuri în plan semicircular. Castelul devine din nou reşedinţă regală, până în anul 1552.

Citește în continuare „TIMISOARA CAPITALA CULTURALA EUROPEANA – Castelul Huniade”

Categorii
Istorie

TIMISOARA CAPITALA CULTURALA EUROPEANA – Cetate Austriaca

RIDICATĂ ÎNTRE ANII 1723 ŞI 1765, CETATEA TIMIŞOAREI ESTE CEA MAI MARE FORTIFICAŢIE ÎN STIL VAUBAN DIN ŢARA NOASTRĂ. CONSTRUITĂ DE AUSTRIECI, SE ÎNTINDE PE O SUPRAFAŢĂ DE ZECE ORI MAI MARE DECÂT VECHEA CETATE MEDIEVALĂ, RIDICATĂ AICI DE COTROPITORII TURCI. DIN VECHEA CONSTRUCŢIE OTOMANĂ NU SE MAI PĂSTREAZĂ NIMIC, ADMINISTRAŢIA HABSBURGICĂ RECONSTRUIND PRACTIC TOTUL DIN TEMELII.

După cucerirea Timişoarei de sub stăpânirea otomană, administraţia habsburgică a încercat să refolosească vechile fortificaţii turceşti. Odată cu apariţia Regulamentului pentru Construcţţii, în anul 1727, a început schiţarea unor proiecte pentru reamenajarea cetăţii. Multe dintre ideile avansate la acea perioadă, nepotrivite cu realitatea din teren, au rămas doar simple consemnări pe hârtie.

Citește în continuare „TIMISOARA CAPITALA CULTURALA EUROPEANA – Cetate Austriaca”
Categorii
Istorie

TIMISOARA CAPITALA CULTURALA EUROPEANA – Oras liber Regesc

ORAŞUL FLORILOR. ORAŞUL PREMIERELOR. ORAŞUL DE PE BEGA. ORAŞUL LIBERTĂŢII NOASTRE. POARTA SPRE OCCIDENT. MICA VIENĂ. PE SCURT: TIMIŞOARA. SAU TEMESWAR. ORI TEMESVÁR. SAU POATE TIMISVARAIA. UN LOC MAGIC UNDE O MULŢIME DE GRAIURI NU SE AMESTECĂ, CI SE COMPLETEAZĂ ARMONIOS ÎNTR-O SIMFONIE MULTIETNICĂ ŞI MULTICULTURALĂ. UNUL DINTRE CELE MAI IPORTANTE CENTRE CULTURALE, INDUSTRIALE, ECONOMICE, MEDICALE ŞI UNIVERSITARE ALE ROMÂNIEI, TIMIŞOARA ESTE UN ORAŞ SIMBOL, ATÂT PENTRU ISTORIA SA REMARCABILĂ, CÂT ŞI PENTRU IMPORTANŢA SA STRATEGICĂ ŞI PENTRU VALOAREA SA NAŢIONALĂ. CERCETĂRILE CONSEMNEAZĂ PREZENŢA AŞEZĂRILOR UMANE ÎN ACEASTĂ VATRĂ  DE ISTORIE MILENARĂ ÎNCĂ DE ACUM MAI BINE DE 6000 DE ANI.

ORAŞ LIBER REGESC

TITLUL DE „ORAŞ LIBER REGESC”, CU TOATE PRIVILEGIILE CE DECURGEAU DIN ACESTA, I-A FOST ACORDAT TIMIŞOAREI DE CĂTRE IOSIF AL II-LEA, ÎMPĂRAT AL SFÂNTULUI IMPERIU ROMAN ŞI REGE AL UNGARIEI, PRIN DIPLOMA SEMNATĂ LA 21 DECEMBRIE 1781. ACEST ACT VA FI REÎNNOIT DE CĂTRE URMAŞUL LA TRON ŞI FRATELE MAI MIC AL ÎMPĂRATULUI IOSIF, LEOPOLD AL II-LEA ŞI VA FI ÎNSCISĂ ÎN LEGILE ŢĂRII ÎN ANUL 1790.

Citește în continuare „TIMISOARA CAPITALA CULTURALA EUROPEANA – Oras liber Regesc”